Nu succesul este obiectivul, ci atingerea obiectivelor este succesul

În perioada 18-21 aprilie o echipă de 13 persoane a participat la seminarul de “Management by Jesus”. Seminarul ținut la Piricica, județul Harghita, a fost condus de călugărul iezuit, Kiss Ulrich. Participanții au avut o introspecție asupra modelului de management/ antreprenoriat creștin. Sarcinile de rezolvat în perechi și în grupuri mici le-au oferit ocazia de a reflecta individual și în grup asupra obiectivelor personale, cele de echipă, precum și a întregii companii. Unii dintre participanți ne-au împărtășit câte ceva din experiența lor.
András Lehel (director general):
Am considerat că este importantă o astfel de întrunire și instruire pentru două motive principale. În primul rând avem nevoie ca managerii noștri să devină și lideri, astfel încât să aibă șanse sporite să conducă echipele proprii spre realizarea obiectivelor specifice departamentului în concordanță cu obiectivele generale ale Companiei. În al doilea rând, am simțit necesitatea îmbunătățirii conlucrării între conducătorii diferitelor departamente de la sediu pentru a împinge - trage căruța noastră comună în aceeași direcție, iar până acum nu am avut ocazia să petrecem aproape 3 zile în această formațiune de colegi într-un cadru informal.
Am primit mai multe informații, tehnici cunoscute deja de mine de la diferite instruiri anterioare însă m-am îmbogățit și cu noi cunoștințe și metode manageriale.
Au fost câteva zile foarte utile și folositoare pentru îmbunătățirea coeziunii în cadrul acestei echipe, care în mod sigur se va reflecta și în îmbunătățirea interacțiunii profesionale zilnice între participanții la acest seminar. Am avut ocazia sa cunosc mai bine colegii prezenți, cum gândesc, ce temeri, ce planuri de viitor au și am avut posibilitatea să înțeleg cu cine putem „ataca” în bătăliile noastre care urmează cu competitorii și cu cine putem lucra „doar în defensivă”. Pentru mine personal a fost o ocazie excelentă pentru a înțelege, pentru a clarifica mai bine obiectivele mele personale și profesionale, pentru a înțelege cum pot gestiona mai bine timpul meu pe durata unei zile întregi de 24 ore. De asemenea, a fost o ocazie foarte bună când am reușit să explic mai multe aspecte pentru colegii mei prezenți, referitoare la ce facem, la obiectivele companiei, la ce ne pregătim în viitor.
Seminarul era diferit față de alte astfel de traininguri printr-o combinație și referire interesantă la învățămintele manageriale din Biblie, care spre surprinderea mea pot fi interpretate și utilizate în activitatea profesională și cea personală, de asemenea.
Mi-au plăcut cel mai mult discuțiile deschise, sincere, chiar personale între participanți.
Tóth Károly (director controlling):
Timpul petrecut la seminarul MBJ ne-a oferit o bună oportunitate de a ne opri pentru un moment, de a reflecta asupra obiectivelor, sarcinilor noastre, să ne punem întrebarea încotro ne îndreptăm, pentru ce obiective ne luptăm, ne-a oferit ocazia de a discuta formal și informal, ceea ce uneori neglijăm în agitația de zi cu zi. Aceste conversații formale au însemnat ceva diferit în comparație cu cursurile anterioare, lectorul ne-a prezentat foarte puține cunoștințe teoretice (deși anterior cursului am avut de citit o carte), deci am avut ocazia să dezbatem opiniile, gândurile și ideile noastre atât în grup cât și în perechi.
Adorjáni István (director vânzări adjunct):
Acest seminar mi-a schimbat semnificativ opiniile mele anterioare. Mi-am formulat o nouă artă poetică, care sună în felul următor: nu succesul este obiectivul, ci atingerea obiectivelor este succesul. Pentru mine, aceasta a fost cea mai importantă lecție, a fost însăși esența acestui seminar. Ceea ce este important să subliniem este că nu a fost un curs obișnuit, scopul nu a fost de a câștiga cunoștințe lexicale, nu ne-a dat o rețetă, ci ne-a oferit oportunitatea de a ne dezvolta propria noastră rețetă. În unele privințe era copleșitor, este nevoie de timp să se sedimenteze aceste experiențe. Dar sunt sigur că toți am învățat câte ceva și am ajuns la niște concluzii.
Am pornit cu așteptări mari în ceea ce privește dezvoltarea mea, atât personală și în cadrul echipei. Eu le-aș separa pe acestea două. Echipa a evoluat în mai multe privințe. Aș evidenția ca un lucru pozitiv, că am primit un numitor comun privind importanța obiectivului și a comunicării în cadrul unei companii. Am aruncat o privire asupra situației noastre actuale, am reușit să identificăm nivelul de dezvoltare al întregii echipe. Ne-am dat seama care sunt pașii necesari pentru a ajunge din stadiul formării noastre într-un stadiu stabil. Am înțeles că comunicarea nu constă doar din vorbe, am realizat cât de important este să fim atenți unul față de celălalt, să ne ascultăm reciproc. De asemenea am aflat că în drumul către obiective este esențial să alocăm timp să sărbătorim atingerea unor etape, a pietrelor de hotar. Ne-am confruntat cu faptul că majoritatea timpului o petrecem la serviciu. De aceea este necesară o planificare serioasă: planificare zilnică, săptămânală, lunară, anuală pentru a valorifica la maxim timpul de care dispunem. Am învățat importanța introspecției, a retrospectivelor și a conștientizării.
A fost o lecție interesantă pentru mine că dacă vrem să facem o schimbare, trebuie să rezolvăm doar un singur lucru într-un moment dat. Deoarece este foarte important ca membrii unei echipe să fie în armonie, aceste trei zile au contribuit la formarea echipei, anterior am petrecut foarte puțin timp împreună. Caracterul de seminar a ajutat la armonizare, am discutat foarte mult, ne-am împărtășit propriile opinii și impresii. Toți membri echipei au rolul lor bine definit, astfel încât toți sunt la fel de importanți pentru sistem. Este o concluzie semnificativă pentru mine că trebuie să avem încredere în colegii noștri și trebuie să definim împreună noțiunea de colaborare. Afacerea este o comuniune între oameni, este important să o recunoaștem.
În ceea ce privește dezvoltarea mea personală, a fost o experiență interesantă să mă întâlnesc cu mine însumi. Cugetând am realizat care sunt prioritățile, obiectivele mele în viață pentru care aloc mult timp, precum și cele pentru care ar trebui să aloc mai mult timp. M-am convins cât de importante sunt deschiderea și capacitatea de a învăța în mod constant.
György Lehel (director general adjunct):
În primul rând sunt recunoscător Bunului Dumnezeului că-mi oferă ocazia de a experimenta anumite lucruri, din care dacă nu în acel moment, mai târziu cu siguranță pot învăța. Din acest punct de vedere seminarul MBJ a fost o experiență bună și sunt recunoscător pentru această ocazie primită.
M-am simțit bine la seminar pentru că am fost înconjurat de oameni buni. Am realizat că este important să mă ocup doar de un singur lucru, de o singură sarcină într-un anumit moment, în caz contrar din cauza timpului și a resurselor limitate de care dispun energia mi se va dispersa și nu voi avea performanțele scontate. Am aflat că trebuie să am câte o retrospecție de mai multe ori într-o zi asupra sarcinilor deja realizate și asupra celor care mă mai așteaptă, să văd dacă sarcinile cu adevărat importante și urgente sunt în echilibru cu așteptările și obiectivele mele.
Mi-am clarificat și mai mult obiectivele mele personale, mi-am redefinit scopurile fizice, spirituale personale, obiectivele privind viața familiei mele, privind soția, copiii și părinții mei. Dar nu am neglijat nici aspectele privind atribuțiunile mele de la locul de muncă, precum și de reîmprospătarea obiectivelor mele privind societatea.
Trebuie să fac față în mai multe roluri, cum ar fi: soț, tată, lider responsabil într-o companie care se află într-o continuă evoluție, îmbunătățire, reînnoire și schimbare. Luând exemplul lui Isus, cred că a conduce cu dragoste nu înseamnă o slăbiciune. Sunt convins, că fără Dumnezeu nu există nici o afacere și în timpul seminarului mi-a făcut plăcere să învăț de la cel mai mare conducător care a trăit vreodată, e vorba de Isus.
Atmosfera seminarului, dinamica grupului, fluctuația stărilor emoționale, disputele sănătoase și uneori foarte critice, au fost caracteristicile seminarului prin intermediul căruia am avut ocazia să ne cunoaștem, să formăm o echipă, să dezvoltăm o comunitate, astfel încât eu, ca membru al acestui întreg m -am întărit, m-am dezvoltat.
Consider că este esențial ca, în cazul în care m-am convins de nivelul de cunoștințe al colegilor mei, să le și recunosc, și să fiu mândru de ei. Slavă Domnului, fac parte dintr-o astfel de echipă și o pot practica în fiecare zi. Noi cu toții colaborăm cu colegi și cu oameni valoroși, și la seminar ni s-a explicat că întrebarea nu este dacă un om este bun sau rău, ci unde îl poziționăm pe baza competențelor, a cunoștințelor lui, ce sarcini, ce obiective îi dau.
Am învățat la seminar că „demnitatea umană este întotdeauna compromisă atunci când mintea și libertatea unui sunt constrânse sau suprimate în mod nejustificat.“ Aș vrea să devin o balustradă pentru colegii mei, dar nu în sensul de a-i limita, ci de a avea pe ce să se sprijine când cărarea devine mai abruptă. Îmi place când colegii mei sunt independenți, încerc să le ofer competențele necesare muncii lor. Este important să fiu deschis față de ei, să avem cât mai multe discuții informale. Poate este chiar mai important să-i ascult în mod activ.
Seminarul mi-a confirmat importanța respectului reciproc și transferarea responsabilităților cu încredere cadrul echipei.
Sunt recunoscător pentru ocazia de a fi membru al acestei echipe și acestei comunități, mulțumesc lui Dumnezeu!